Alegeți o limbă
“Puțini oameni știu că Grecia supraîndatorată este o țară ce produce petrol. Un producător mic, cu doar 2 000 de barili pe zi, 0,5% din nevoile sale”, explică Le Monde, care arată că Atena a decis să reia explorarea petrolieră și a gazului, după ce și-a neglijat eventualele rezerve.
De câteva luni [guvernul elen] a lansat licitații pentru explorări în cele trei regiuni unde au fost făcute lucrări de identificare și studii seismice la sfârșitul anilor 1990 – la Ionnina, în Epir, aproape de frontiera albaneză, și în Marea Ioniană.
Marile companii petroliere nu s-au îngrămădit pentru aceste zăcăminte pe care estimările le plasează între 50 și 100 de milioane de barili. În schimb, "vastul spațiu maritim grec aproape de Creta este cel care suscită cea mai mare speranță după descoperirea de gaz în Israel și în Cipru: o societate norvegiană (PGS, Petroleum Geo Serices) tocmai a fost aleasă pentru a realiza studii seismice pentru o largă zonă maritimă de 220 000 km2 care trebuie să dureze 18 luni.”
Altă “veste bună rară” pentru această țară afectată de criză, “Grecia va deveni primul producător de aur din Europa”, scrie La Tribune. Amintind că Grecia dispune deja de un “potențial minier important” (bauxită, perlită), cotidianul economic explică faptul că
Grecia ar putea să devină în 2016 primul producător aurifer din Europa, și să ia locul Finlandei, al 40-lea producător mondial.
Motivul, oricât de paradoxal ar fi, este următorul: criza economică. Într-adevăr, din această cauză, Atena accelerează oferirea de permise de exploatare a subsolului său, în timp ce politica grecească “era [până acum] bazată în general pe clientelism”. Proiectele celor două companii miniere – cea canadiană Eldorado Gold și cea australiană Glory Resources – obținând aceste permise, ar trebui să permită producției aurifere grecești să “sară de la 16 000 de uncii [1 uncie = 31,1 g] în 2011, la 425 000 uncii spre 2016” și să genereze numeroase locuri de muncă.
