Irlanda: Febra aurului acapară Cork

2 ianuarie 2013
Presseurop
La Vanguardia

Va permite oare petrolul ieşirea din criză a acestei ţări care a preluat, din 1 ianuarie, preşedinţia UE? La Dublin, ideea începe să prindă rădăcini, mai ales de când descoperirea unor zăcăminte de aur negru în marea Celtică a provocat o adevărată “febră a aurului la Cork”, scrie cotidianul La Vanguardia. Cel de al doilea oraş al ţării, ca mărime, trăieşte de atunci “în aşteptarea unei explozii economice” care “i-ar permite să viseze” într-o ţară profund lovită de criză, adaugă acest cotidian din Barcelona:

reprezentanţi ai mai multor societăţi petro-chimice uriaşe, cum ar fi ExxonMobil, Texaco şi multe altele, mănâncă la prânz în barurile şi restaurantele oraşului, pe malul fluviului Lee, tot aşa cum toţi membrii troicii [creditorii Irlandei: FMI, BCE şi UE] procedează la Dublin. Î nsă de data aceasta cu intenţia de a investi, şi nu de a împrumuta bani dictând condiţiile.

Zăcământul, botezat Barryfoe Field, ar putea produce până la 280 de milioane de barili, în valoare de 30 de miliarde de euro. Mai lipseşte doar un mic detaliu: găsirea unui miliard şi jumătate de euro, necesar exploatării. Este de altfel scopul societăţii Providence, create de magnatul local Tony O'Reilly, un fost jucător de rugby care a declarat că doreşte să facă din Cork “unul dintre cele mai prospere oraşe din Europa”. Motiv pentru ca La Vanguardia să adauge:

în trecut, în Marea Celtică fuseseră găsite şi alte zăcăminte de petrol, însă costul exploatării lor le făcuse nerentabile. Însă circumstanţele sunt astăzi cu mult mai favorabile, datorită dezvoltării tehnicilor mai ieftine de extracţie, creşterii preţului barilului de petrol ca şi scăderii taxelor care trebuie plătite de întreprinderile care investesc în Irlanda – ţara are cel mai scăzut impozit pe societate din Uniunea Europeană, un motiv permanent de neînţelegeri cu Bruxelles.

Deja sediu european al Apple şi al uzinei unde societatea plurinaţională Pfizer fabrică Viagra [...], Cork doreşte acum să treacă la viteza superioară şi să se poziţioneze în prima ligă economică şi financiară. Să fie pentru Irlanda ceea ce Aberdeen a devenit pentru Scoţia, şi ca petrolul din Marea Celtică să aducă tot atâtea beneficii ca cel din Marea Nordului. Cu un consum [global] de petrol care atinge 88 de milioane de barili pe zi şi o sete atât de insaţiabilă încât considerentele ecologice nu reuşesc să o stăpânească, nu este vorba deloc de o simplă himeră.