Alegeți o limbă
"Sănătatea divizează Europa în două", constată El País, după publicarea Raportului european asupra sănătăţii 2012, de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Cotidianul din Madrid subliniază faptul că "spaniolii se numără printre europenii care au cea mai lungă speranţă de viaţă". O longevitate care se explică în parte prin regimul mediteranean de alimentaţie, printr-un consum mai puţin voluminos de alcool. Femeile spaniole trăiesc cel mai mult din Europa, cu o speranţă de viaţă de 85 de ani, deci cu 12 ani mai mult decât moldovencele sau kirghizele, a căror speranţă de viaţă este cea mai scurtă de pe continent:
este vorba doar despre unul dintre indicatorii care ilustrează cel mai bine marile dezechilibre care există încă între cele 53 de ţări ale Europei. Estul continuă să aibă cea mai proastă cifră în materie de mortalitate, de incidenţă a bolilor sau chiar în domeniul accesului la apa potabilă. Elemente care desenează de fapt un continent cu două feţe.
În ciuda acestei realităţi, "trăim totuşi de două ori mai mult în Europa", notează El País. Un paradox observat şi de Süddeutsche Zeitung:
speranţa de viaţă creşte considerabil. În 2010, europenii trăiau în medie până la 76 de ani, trăind cu doar 5 ani mai mult în comparaţie cu anul 1980. Însă între ţările unde speranţa de viaţă se află la nivelul cel mai de sus şi cele în care acest indice se află la limita de jos începe să se contureze un enorm decalaj. Elveţienii, islandezii şi mulţi locuitori din jurul Mediteranei ating în medie vârsta de 82 de ani. Locuitorii Rusiei nu pot spera să trăiască decât 69 de ani.
Cotidianul din München aminteşte că astăzi cauza de mortalitate cea mai importantă este criza cardiacă, şi că procentul de mortalitate al bolilor cardio-vasculare este de treisprezece ori mai ridicat în ţările din Estul Europei. Pentru El País, care remarcă faptul că acest raport nu ia, din păcate, în considerare efectele crizei asupra sănătăţii, "una dintre modalităţile pentru a ameliora aceste cifre este de a paria pe politicile de sănătate publică".
