Slovenia: Ameninţarea sindromului cipriot

10 aprilie 2013 – Presseurop Večer, Financial Times, Le Temps

Cover

După Cipru, următoarea victimă a crizei bancare va fi oare Slovenia, după cum ne temem de mai multe luni? Dacă situaţia băncilor slovene este într-adevăr preocupantă, “OCDE şi Comisia Europeană sunt optimiste” în privinţa capacităţii Ljubljanei de a rezolva problema, precum titrează Večr, şi asta, în ciuda unei previziuni de creştere de -2,1% în 2013.

Cotidianul din Maribor scrie astfel că

Slovenia nu are nevoie de ajutor de urgenţă de la zona euro, dar ea trebuie să ducă la bun sfârşit reforme structurale, a insistat ieri OCDE, prezentându-şi Raportul economic asupra Sloveniei. Dar, dacă în primul său raport, în 2011, organizaţia se concentrase pe reforma educaţiei, de această dată, ea insistă asupra sistemului bancar sloven şi asupra restructurării statului bunăstării.

Mai puţin liniştitor, Financial Times nu ezită să facă o paralelă cu Cipru:

precum în cazul cipriot, problemele Sloveniei provin din sectorul său bancar oscilant. Fosta ţară comunistă nu şi-a privatizat niciodată complet băncile. Acestea şi-au asumat riscuri excesive şi au acordat un tratament preferenţial către celelalte societăţi cu participaţie publică. Recesiunea a scos la lumina zilei limitele legăturilor confortabile între politică şi bănci. Creditele toxice au atins 14% din portofoliile băncilor – echivalentul a 7 miliarde de euro. […] Premierul Alenka Bratušk insistă asupra faptului că este nedreaptă comparaţia cu Cipru. Ea are dreptate: sectorul bancar sloven este de 1,4 ori mai important decât PIB-ul […] în timp ce cel al Ciprului era de 7 ori PIB-ul său. Datoria Sloveniei este ridicată, dar net mai mică decât cea a Ciprului.

În panorma “micilor economii fragilizate de criză” precum Malta, Letonia şi Luxemburg, prezentată de cotidianul elveţian Le Temps, “cazul cel mai urgent rămâne Slovenia”.

În urma crizei cipriote, costul de împrumut pentru obligaţiunile de stat slovene crescuse la peste 7% în 28 martie. Țara are nevoie de aproape 1 miliard de euro de acum până în iunie pentru a onora creanţele ce ajung la maturitate. […] Sub conducerea Alenkăi Bratušk, noul guvern atacă frontal problema bancară. El a anunţat recapitalizarea băncilor precum şi crearea unei structuri de tip “bad bank” care ar primi creanţele toxice estimate la 7 miliarde de euro. Aceasta ar fi operaţională din iunie.

Factual or translation error? Tell us.