Alegeți o limbă
“Tragedia zborului MH17 ne obligă să tragem o concluzie importantă despre securitate în turbulentul secol 21”, scrie Jonathan Holslag în publicaţia NRC Handelsblad. Profesorul de Politici internaţionale la Universitatea Liberă din Bruxelles apreciază că o politică de vecinătate puternică ar putea fi o soluţie pentru sporirea securităţii în Europa.
“Geopolitica a revenit”, scrie Holslag:
dar abia începe să se contureze ideea că distanţa între Kiev şi Katwijk [un oraş din Olanda] […] nu este atât de enormă. Securitatea tuturor ţărilor europene aflate între aceste oraşe […] este interdependentă. […] Dacă vă gândiţi că ne putem permite să revenim la perioada trecută a conflictelor între mici state europene, atunci atacul care a vizat zborul MH17 va fi o confruntare dureroasă cu o nouă realitate.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, va trebui să plătească, adaugă Holslag, dacă se va stabili o legătură între dezastrul zborului MH17 şi Kremlin. “Dar nu este vorba doar de Putin. [[Aparent, criza din Ucraina nu a fost un argument suficient pentru ca statele europene să intensifice cooperarea în domeniul energetic]]. Consultările de la Bruxelles pentru reducerea dependenţei de gazul rusesc nu au dus la niciun rezultat”.
Holslags vorbeşte despre “vederile inguste şi despre oportunismul” liderilor europeni şi adaugă -
Desigur, există şanse mari ca, după perioada de oportunism, să înceapă o perioadă de panică în rândul unui număr mare de lideri europeni. În acest caz, se vor solidariza cu Statele Unite şi vor izola Rusia într-un colţ.
Cu toate acestea, analistul consideră că nu trebuie să ignorăm partea noastră de responsabilitate. Europa a creat un “vid de putere de-a lungul frontierelor sale externe” şi nu a reuşit “să construiască parteneriate puternice cu superputerile regionale”.
Jonathan Holslag crede că soluţia ar putea fi o puternică politică de vecinătate şi o nouă sferă de influenţă europeană care să ofere mai multă securitate Europei. Expertul atrage atenţia că Uniunea Europeană nu este ameninţată doar de criza din estul Ucrainei, ci şi de ţările din zona Sahel, unde există “cantităţi mari de armament greu”. Riscurile nu vizează doar avioanele, rachetele pot fi utilizate, cu unele “improvizaţii”, şi împotriva navelor comerciale, în Marea Roşie şi în Strâmtoarea Gibraltar.
De aceea, Jonathan Holslag crede că a venit timpul ca Europa să preia iniţiativa în “lupta împotriva proliferării necontrolate a rachetelor”. “O convenţie în domeniul rachetelor antiaeriene este cel mai mic lucru pe care îl datorăm victimelor zborului MH17”.
“Această tragedie trebuie să fie considerată un 11 septembrie al Europei, un element pivotal în gândirea noastră strategică”, iar acţiunile de ripostă şi siguranţa celor aproximativ 500 de milioane de europeni trebuie să fie priorităţile, recomandă Jonathan Holslag.
