Alegeți o limbă
Peste două luni islandezii vor trebui să decidă pentru a doua oară dacă acceptă sau nu aranjamentul dintre guvernul lor şi cel al Olandei pentru a solda conturile lor debitoare după scandalul izbucnit în toamna lui 2008. În 20 februarie, preşedintele Olafur Ragnar Grimson şi-a opus veto-ul, pentru a doua oară într-un singur an, asupra unei legi adoptate cu o majoritate covârşitoare (44 contra 16) de Parlamentul islandez, în 16 februarie. Legea făcea referinţă la noul acord de rambursare de către Reykjavik, de aproximativ 3.9 miliarde de euro avansaţi de către Londra şi La Haye în urma falimentului băncii virtuale Icesave. Alegătorii islandezi vor decide deci prin referendum.
"Această nouă întorsătură (...) va avea consecinţe asupra candidaturii islandeze la Uniunea Europeană?",se interoghează Le Soir. Dacă "Londra şi La Haye ameninţaseră să frâneze, sau chiar să blocheze candidatura insulei nordice", "Nu-ul masiv (93 %) al islandezilor, invitaţi să se exprime deja asupra acestui acord în martie 2010, nu împiedicase totuşi deschiderea negocierilor asupra adeziunii, în iulie următor". Solicitat de cotidianul belgian, politologul Baldur Thorhallson subliniază că englezii, după ce au ridicat tonul, "s-au arătat mai puţin războinici pentru că ar fi încântaţi să aibă un nou aliat eurosceptic în interiorul UE".
Olafur Gylfason, directorul unui institut de sondaj, crede că islandezii "nu amestecă această problemă cu cea a apartenenţei la UE". Opinia islandeză a evoluat efectiv foarte mult de când cu criza financiară, continuă Le Soir. "În plină panică, mulţi au văzut în Europa o asigurare pentru viitor", explică Gylfason, însă "astăzi spiritele s-au calmat, doar 18 % din populaţie consideră UE ca fiind credibilă, iar soarta candidaturii lor, care divizează până şi guvernul de centru-stânga, se va juca pe dosarul pescuitului, extrem de sensibil".
