Alegeți o limbă
"De bine de rău", Comisia a prezentat pe 29 iunie programul său bugetar pentru anii 2014-2020, remarcă Le Figaro. În general, "creditele politicii agricole rămân neschimbate în valoare absolută, cum cerea Nicolas Sarkozy [pentru cei şapte ani, 371,7 miliarde de euro adică 36,2% faţă de 39,4% din bugetul global propus care este de 1 025 de miliarde de euro, adică 1,05% din PIB-ul Uniunii]. Europa Centrală, mai puţin avansată, obţine menţinerea ajutoarelor regionale. Priorităţile momentului, cum ar fi energia sau accesul la Internet, par respectate. În schimb, ideea unei taxe financiare, propusă de Bruxelles pentru a uşura trezoreria europeană, este deja pecetluită de un veto britanic", scrie Le Figaro.
Această taxă pe tranzacţiile financiare (TFF) sau taxa Tobin, "al cărui nivel rămâne de stabilit, care va afecta toate activităţile organismelor financiare din sânul UE şi va trebui să aducă între 50 şi 70 de miliarde pe an" ar permite alimentarea bugetului european din resurse proprii. Pentru Libération, este vorba de "o revoluţie, cu atât mai uimitoare, atunci când ştim că lupta a fost mereu purtată de altermondialişti, şi că executivul european nu a fost niciodată atât de orientat spre dreapta după 1958, o reflectare fidelă a echilibrului politic european (22 de state din 27 sunt guvernate de dreapta)". Nu este sigur însă că statele membre se grăbesc să pună în practică o taxă pe care purtătorul de cuvânt al guvernului britanic, citat de Euobserver, a calificat-o drept "nerealistă".
Un alt subiect de discordie între Comisie şi statele membre este reprezentat de economiile cerute de statele membre eurocraţilor, "aceşti aproape 50 000 de privilegiaţi, până acum imuni în mod remarcabil la austeritate, sunt pe cale să fie şi ei afectaţi, ceea ce nu s-a mai întâmplat de o jumătate de secol", după cum scrie Le Figaro.
"Este puţin spus că a început cearta între sindicate, angajator – Comisia în acest caz – şi mai ales plătitorii, altfel spus statele membre". "Bruxelles trebuie să rezolve urgent o problemă serioasă a echităţii şi a credibilităţii: nu poate să le ceară tuturor celorlalţi să strângă cureaua şi în acelaşi timp să-şi păstreze un nivel de viaţa la fel de ridicat", insistă trezorierul unui stat membru. Unsprezece ţări – printre care Franţa, Germania, Marea Britanie şi majoritatea Europei de Nord – s-au încleştat într-un braţ de fier cu Comisia, printr-un ultimatum adresat lui José Manuel Barroso. "Se impune o reducere foarte substanţială a cheltuielilor, incluzând salariile, pensiile şi avantajele sociale", scriu ele negru pe alb într-o scrisoare a cărei copie a fost obţinută de Le Figaro. "Ofensiva împotriva 'avantajelor statornicite' este frontală, într-un moment în care Grecia îşi impune mari sacrificii", conchide cotidianul francez.
