Pentru premierul britanic, este un punct crucial pentru a convinge că Londra trebuie să rămână în UE. Pentru administraţia americană, este o victorie economică, necesară creării de noi locuri de muncă şi relansării exporturilor.
Pentru Wall Street Journal, anunţul acordului de liber-schimb este rezultatul unor lungi luni de muncă din partea diplomaţilor britanici, care au stilizat termenii acordului, asigurându-se în acelaşi timp că el va fi o victorie diplomatică pentru David Cameron. Acesta este gazdă a summitului G8, în Irlanda de Nord. Cotidianul economic explică:
pentru David Cameron, TTIP (Parteneriat pentru comerţ şi investiţii UE-SUA) este mai mult decât un simplu acord de liber-schimb. Este un element cheie în campania sa vizând reconcilierea Marii Britanii cu statutul ei de membru al Uniunii Europene, înainte de referendumul promis până în 2017. [...] David Cameron mizează asupra faptului că acordul, în caz de succes, va reduce substanţial presiunile exercitate asupra lui pentru a ajunge să obţină, înainte de 2017, o renegociere completă a condiţiilor de aderare a Marii Britanii la UE. [...] În acelaşi timp, partenariatul este [pentru primul ministru] un mijloc acceptabil din punct de vedere politic de a replasa Marea Britanie în inima Europei, promovarea entuziastă a unui proiect de o asemenea anvergură permiţându-i să respingă neîncrederea creată de proasta sa gestionare a unor relaţii-cheie ale ţării sale în Europa.
Newsletter în limba română
În Germania, Die Welt consideră că acordul privind zona de liber-schimb între UE şi Statele Unite ale Americii "ar folosi mai ales americanilor". Potrivit unui studiu al institutului de sondaje Ifo, realizat pentru Fundaţia Bertelsmann, care analizează consecinţele unei astfel de zone pentru 126 de ţări, punerea acesteia în aplicare ar permite
crearea de 1,1 milioane de locuri de muncă în SUA şi creşterea PIB-ului real per persoană cu 13,4%. Dar, o asemenea zonă de liber-schimb ar putea dăuna ţărilor care nu fac parte din zonă, [căci] membrii săi ar exporta mai puţin din aceste ţări terţe.
Frankfurter Allgemeine Zeitung precizează că, în urma acestui acord, s-ar reduce şi schimburile comerciale în interiorul UE:
volumul schimburilor comerciale între Germania şi ţările din Europa de Sud ar scădea cu 30%, [...] cel între Germania şi Franţa cu 23%, dar cel cu SUA s-ar dubla. [Astfel] Uniunea Vamală [stabilită de UE în 1968] şi-ar pierde valoarea.
La rândul său, Die Tageszeitung împărtăşeşte îngrijorarea unei asociaţii de 22 de ONG-uri cu privire la consecinţele deschiderii pieţei europene pentru acquis-urile în materie de protecţie a consumatorilor din Europa.
Carne de pui dezinfectată cu clor, carne de vită clonată şi produse alimentare modificate genetic - consumatorii europeni sunt ameninţaţi de toate acestea.