După referendumul din Grecia

“Odiseea nu s-a terminat”

Clara victorie a “Nu”-ului ("OXI" în limba greacă) grecesc la referendumul de duminică indică clar faptul că grecii s-au săturat de austeritatea cerută de creditorii internaţionali şi de statele membre partenere din zona euro. Dacă presa europeană salută în unanimitate acest salt democratic, ea consideră totuşi că este necesar un nou plan de ajutorare a Greciei.

Publicat pe 6 iulie 2015 la 15:03

Intr-un editorial intitulat “Odiseea nu s-a terminat”, responsabilul paginilor economice din The Guardian, Larry Elliott, trimite un avertisment liderilor din zona euro, cei decişi să impună duşul rece al austerităţii Greciei, în ciuda “Nu”-ului de duminică. “In două cuvinte”, afirmă Elliott, “ar trebui să încerce cu mai puţină forţă şi cu mai multe explicaţii”, reducând cumva datoria. Chiar dacă liderii vor ajunge totuşi la un acord, criza are implicaţii importante pe termen lung :

Cover

Grecia a evidenţiat slăbiciunile structurale ale zonei euro, o politică uniformă care nu corespunde unor state atât de diferite între ele. Crearea unei uniuni fiscale pe lângă cea monetară ar putea fi o soluţie. […] Insă acest tip de demers ar cere exact acel tip de solidaritate care s-a remarcat prin absenţă în ultimele săptămâni. Proiectul european este în stand-by.

Mesajul grecilor este foarte clar, scrie Bart Sturtewagen, redactor-şef al De Standaard. La finalul unei săptămâni în care (aproape) toate băncile au fost închise iar închiderea lor a generat pagube imense comerţului şi economiei în general, “majoritatea grecilor a ales totuşi să spună Nu planului de ajutor propus de Uniunea Europeană şi de FMI”. Chiar dacă preţul care trebuie plătit este enorm iar consecinţele ar fi o lovitură teribilă dată zonei euro dar şi Uniunii Europene în ansamblu, Sturtewagen adaugă:

Newsletter în limba română

Cover

Tentaţia de a nu-i mai susţine pe greci este de înţeles. Dar este la fel de vital să ne păstrăm sângele rece. Dialectica crimei şi a pedepsei ne-a adus în această situaţie dezastruoasă. O abordare care şi-a demonstrat inutilitatea o dată în plus. Problema renegocierii datoriei chiar nu mai poate fi evitată. Chiar şi FMI-ul o ştie. Iar dacă Tsipras vrea să profite de victoria sa, atunci trebuie să dovedească nu numai faptul că ţara sa nu cerşeşte bani, ci să se schimbe el însuşi, mă refer la comportament, la al lui şi al guvernului lui. Să votezi Nu este provocator, sigur, dar din nefericire este partea cea mai uşoară.

Atena este pe pragul unui Grexit după un referendum în care grecii au respins termenii unui nou plan de ajutorare, însă “mai există încă o mică speranţă că nu se va reveni la drahmă”, scrie Tomasz Bielecki în Gazeta Wyborcza. Editorialistul insistă asupra faptului că Parisul şi Berlinul trebuie să decidă acum urmarea :

Cover

cele 18 state membre ale zonei euro vor trebui să accepte un alt plan de ajutorare a Greciei iar Germania nu este nici pe departe cea mai complicată dintre ele. Oricum ar fi, şi dacă Angela Merkel ar vrea să facă un gest de simpatie pentru greci, ea va trebui să calmeze în prealabil furia olandezilor, a spaniolilor, a lituanienilor, care s-au săturat de încăpăţânarea grecilor. Nu e deloc sigur că va reuşi, căci nivelul emoţiilor este exacerbat în ambele părţi iar situaţia poate scăpa oricând de sub control.

“UE trebuie acum să repare cumva pagubele create de guvernul Tsipras", scrie Stefan Ulrich. UE va trebui, potrivit lui, să acorde un ajutor urgent; pentru orice mare program de reforme, Grecia va trebui să propună reforme sau “euro se va lipsi foarte bine de Grecia”. El califică rezultatul referendumului ca fiind un “Nu compromisului” :

Cover

grecii nu sunt decât un popor în cadrul zonei euro. Pot să-şi aleagă suveran destinul. Insă nu pot dicta în niciun caz altor popoare şi altor state. Şi nici nu pot impune altor state din zona euro să le trimită miliarde de euro fără nicio garanţie.

In urma rezultatului referendumului, Peter Schutz, în SME, este sceptic în ceea ce priveşte un posibil acord asupra crizei greceşti şi prezice un viitor tragic pentru acest stat. Ziua de 5 iulie va intra în istorie ca fel ca 11 septembrie sau Lehman Brothers. Refuzul, de către greci, al programului prevăzut de creditori, este debutul unei noi istorii a Greciei, a zonei euro şi chiar a Uniunii Europene, crede Peter Schuster, editorialistul cotidianului liberal. Pentru el, Grecia ar putea termina această poveste părăsind zona euro, în timp ce prăpastia dintre această ţară şi Franţa sau Germania va împiedica orice posibilitate viitoare de coabitare.

Cover

grecii vor fi avut astfel un prim gust de Armaghedon sau de catastrofă similară în timp ce sistemul financiar s-ar putea prăbuşi astăzi, în timp ce mâine importul de bunuri de bază, cum ar fi medicamentele, s-ar putea opri pur şi simplu [...]. Mai mult, ne putem aştepta la un vag de falimente urmate de disponibilizări masive.

Pentru cotidianul spaniol El País, victoria unui “Nu” ieri in Grecia reprezintă “o serioasă provocare pentru proiectul european" , iar momentul cere "un răspuns ferm şi abil":

Cover

Europa parcurge un moment decisiv. Fiecare pas este în acelaşi timp riscant şi delicat. Însă este foarte important ca viitorul să nu fie lăsat în mâna unor demagogi din Atena şi a multor altora, de stânga sau de dreapta, din restul continentului, care vor dori să li se alăture în următoarele zile. Rezultatul referendumului cere, din partea noastră, a tuturor, înţelepciune, abilitate, capacitatea de a fi la înălţime pentru ca politica să treacă de automatisme şi să permită evitarea prăbuşirii subite a economiei greceşti.[...] Incurcătura este enormă, ea este economică şi democratică. Ea trebuie compensată cu dorinţa europenilor dar şi a grecilor, nu toţi trecuţi prin referendum, dar care sunt reprezentaţi de guverne la fel de legitime.

Jean-Christophe Ploquin explică, în La Croix, “Nu”-ul la referendum ca fiind un rezultat care nu rezolvă problemele Greciei. Intr-adevăr, “după ce au dat o tură pe la urne, grecii trebuie să găsească acum rapid o soluţie pentru a evita falimentul băncilor şi al statului lor”. Mai mult,

după ce şi-a solicitat alegătorii, Grecia se va confrunta cu o altă realitate democratică : legitimitatea guvernelor celor 18 state membre ale zonei euro, ale căror parlamente şi opinii sunt îngrijorate. […] [Toţi liderii europeni] se tem acum de un prim-ministru dotat cu simţul eschivei şi care are un simţ al contestării sistemului liberal în vigoare cu totul imprevizibil. Alexis Tsipras chiar crede că Grecia s-ar putea descurca singură ? Mai simte el ceva pentru coeziunea europeană, în ciuda tuturor vicisitudinilor?

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect